モルドバの言語・民族性問題
[Wikipedia|▼Menu]
□記事を途中から表示しています
[最初から表示]

^ Constitution of the Republic of Moldova. Article 13, Chapter 1. (1994-06-29). "The official language of the Republic of Moldova is Moldovan, written in Latin script." 
^ “L E G E privind aprobarea Conceptiei politicii nationale de stat a Republicii Moldova”. 2007年11月18日時点のオリジナルよりアーカイブ。2010年12月26日閲覧。
^ Raisa Lozinschi. “SRL ≪Moldovanul≫” (Romanian). Jurnal de Chi?in?u. ⇒オリジナルの2008年8月22日時点におけるアーカイブ。. https://web.archive.org/web/20080822105104/http://www.jurnal.md/article/2726/ 2008年11月20日閲覧. "Conf. Univ. Dr. Gheorghe Paladi, pre?edintele Asocia?iei Istoricilor din R. Moldova: ≪Noi intotdeauna am sus?inut comunitatea de neam ?i ne-am considerat romani ca origine, etnie, limb?.≫" 
^“Primul manifest ?tiin?ific impotriva conceptului de limb? moldoveneasc?” (Romanian). Observator de Bac?u. (2008年3月5日). ⇒http://www.observatordebacau.ro/2008/03/05/primul-manifest-stiintific-impotriva-conceptului-de-limba-moldoveneasca.html 2008年11月20日閲覧。 
^ Alina Olteanu (2007年11月22日). “Academia Roman? combate ≪limba moldoveneasc?≫” (Romanian). Ziua. ⇒オリジナルの2007年11月24日時点におけるアーカイブ。. https://web.archive.org/web/20071124192342/http://www.ziua.net/news.php?data=2007-11-22&id=1760 2008年11月20日閲覧。 
^ Eugenia Bojoga (2006年). “Limb? ≪moldoveneasc?≫ ?i integrare european??” (Romanian). Chi?in?u: Contrafort. ⇒オリジナルの2008年7月10日時点におけるアーカイブ。. https://web.archive.org/web/20080710222155/http://www.contrafort.md/2006/141-142/1037.html 2008年11月20日閲覧。 
^ “Rezolu?ie a lingvi?tilor privind folosirea inadecvat? a sintagmei: ≪limba moldoveneasc?≫” (Romanian). Gandul. (2007年11月1日). ⇒オリジナルの2009年4月15日時点におけるアーカイブ。. https://web.archive.org/web/20090415191124/http://www.gandul.info/actualitatea/rezolutie-lingvistilor-privind-folosirea-inadecvata-sintagmei-li.html?3927%3B1020488 2008年11月20日閲覧。 
^ Michael Wines (2002年2月25日). ⇒“History Course Ignites a Volatile Tug of War in Moldova”. The New York Times. ⇒http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=9C04E5DE1F3EF936A15751C0A9649C8B63&sec=&spon=&pagewanted=all 2008年11月19日閲覧。 
^ “A country-by-country update on constitutional politics in Eastern Europe and the ex-USSR”. East European Constitutional review. NYU Law (2002年). 2009年4月15日時点の ⇒オリジナルよりアーカイブ。2010年12月26日閲覧。
^ About the controversy over Moldovan identity and language, in French : N. Trifon, "Guerre et paix des langues sur fond de malaise identitaire" in Republique de Moldavie : un Etat en quete de nation, Paris, Non Lieu, 2010, P. 169-258.
^“Chisinau Recognizes Romanian As Official Language”. Associated Press. rferl.org. (2013年12月5日). ⇒http://www.rferl.org/content/moldova-romanian-official-language/25191455.html 2015年1月12日閲覧。 
^ [Vladimir Be?leag?, ?tefan cel Mare intr-o cronic? german? din secolul XVI https://web.archive.org/web/20100908170518/http://www.contrafort.md/2004/115-116/721.html]
^ Rumanii, ca?i s? afl? l?cuitori la ?ara Ungureasc? ?i la Ardeal ?i la Maramoro?u, de la un loc suntu cu moldovenii ?i to?i de la Ram s? trag.
^ Despre diferitele numiri ale poporului moldovean ?i muntean. Numele cel mai adev?rat, autentic de la primul desc?lecat prin Traian este ruman sau romanus, care nume acest popor l-a p?strat intotdeauna intre dan?ii ... pan? ast?zi; acela?i nume este dat indeob?te ?i muntenilor ?i moldovenilor ?i celor care locuiesc in ?ara Transilvania. Ruman este un nume schimbat in curgerea anilor din roman ?i ast?zi cand intreb pe cineva dac? ?tie moldovene?te spune: ?tiu romane?te...
^ A?ea toate neamurile sunt cu multe numere, dup? vreme toate suntu... A?ea ?i neamul acesta, ce scriem ??rilor acestora (Moldova, ?ara Munteneasc? ?i Ardeal), nume dreptu ?i mai vechiu este roman, adic? ramlean de la Roma…
^ Ins? rumanii in?eleg nu numai ce?tia de aici, ce ?i den Ardeal, care inc? ?i mai neao?i sunt, ?i moldovenii ?i to?i ca?i ?i intr-alt? parte s? afl? ?i au aceast? limb?, m?car? s? fie ?i ceva ?i mai osebit? in ni?te cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s-au zis ?i mai sus, tot romani ii ?inem, c? to?i ace?tia dintr-o fantan? au izvorat ?i cur?.
^ After a journey through Wallachia, Moldavia and Transylvania Ferrante Capecci reports in 1575 that the inhabitants of these provinces call their language “romane?ti” ("romanesci") : “Anzi essi si chiamano romanesci, e vogliono molti che erano mandati qui quei che erano dannati a cavar metalli...” in: Maria Holban, C?l?tori str?ini despre ??rile Romane, Bucharest, Editura Stiin?ific?, 1970, vol. II, p.158 ? 161.
^ Frenchman Pierre Lescalopier writes in 1574 that those who live in Moldavia, Wallachia and most of Transylvania, “ think they are true heirs of the romans and call their language “romane?te”, that is Roman: "Tout ce pays: la Wallachie, la Moldavie et la plus part de la Transylvanie, a este peuple des colonies romaines du temps de Trajan l’empereur… Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c'est-a-dire romain … " in Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l’an 1574 de Venise a Constantinople, in: Paul Cernovodeanu, Studii ?i materiale de istorie medieval?, IV, 1960, p. 444.
^ The Croat Ante Veran?i? states in 1570 that ≪ Vlachs ≫ from Transylvania, Moldavia and Wallachia say that they are ≪ romani ≫ : ?...Valacchi, qui se Romanos nominant...? “Gens quae ear terras (Transsylvaniam, Moldaviam et Transalpinam) nostra aetate incolit, Valacchi sunt, eaque a Romania ducit originem, tametsi nomine longe alieno...“ De situ Transsylvaniae, Moldaviae et Transaplinae, in Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, Pesta, 1857, p. 120.
^ ?...pe lang? aceasta se mai cheam? ?i Valahia, de la Flacci o gint? roman?, c?ci romanii dup? ce au infrant ?i nimicit pe ge?i, au adus aci coloni?ti sub conducerea unui oarecare Flaccus, de unde s-a numit mai intai Flaccia, apoi, prin stricarea cuvantului, Valahia. Aceast? p?rere este int?rit? de faptul c? vorbirea roman? mai d?inuie?te inc? la acest neam, dar atat de alterat? intru toate, incat abia ar mai putea fi in?eleas? de un roman. A?adar, romanii sunt o semin?ie italic? ce se trage, dup? cum zic ei, din vechii romani...” Adina Berciu-Dr?ghicescu , Liliana Trofin. Culegere de documente privind istoria Romanilor din secolele IV ? XVI, Partea I, Editura Universitatii, Bucuresti, 2006
^ Adolf Armbruster, Romanitatea romanilor: istoria unei idei, Editia a II-a, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 1993, pg. 47
^S.J. Magyarody, The Tsangos of Romania: The Hungarian minorities in Romanian Moldavia, Matthias Corvinus Publishing, pg. 45
^ Roger-William Seton Watson, A history of the Romanians, Cambridge University Press, 1934
^ Hungaria et Attila, pg. 59
^ Thomas Thornton, The present state of Turkey, London, 1807
^ CARTE ROMANEASC? // DE INV???TUR? // DUMENECELE // preste an ?i la praznice imp?r?te- // ?ti ?i la sfin?i Mari. // Cu zisa ?i cu toat? cheltuiala // LUI VASILIE VOIVODUL // ?i domnul ??rii Moldovei din multe // scripturi t?lm?cit?. din limba // sloveneasc? pre limba Romeniasc?. // DE VARLAAM MITROPOLITUL // De ?ara Moldovei. // In Tipariul Domnesc. In M?n?stirea // a trei S(feti)teli in Ia?i de la Hs. 1643, ⇒The Book description on Biblioteca Jude?ean? ?Petre Dulfu”, Baia Mare
^ https://web.archive.org/web/20100905031300/http://bisericaromanaortodoxalessandria.wordpress.com/video-3/sfantul-ierarh-varlaam-mitropolitul-moldovei/cazania-mitropolitului-varlaam-2/

次ページ
記事の検索
おまかせリスト
▼オプションを表示
ブックマーク登録
mixiチェック!
Twitterに投稿
オプション/リンク一覧
話題のニュース
列車運行情報
暇つぶしWikipedia

Size:90 KB
出典: フリー百科事典『ウィキペディア(Wikipedia)
担当:undef